Imaginează-ți că ai în corp o găleată. Fiecare lucru care aduce histamină sau o eliberează — anumite alimente, stresul, lipsa somnului, efortul intens, anumite zile din ciclu — toarnă puțin în ea. Cât timp găleata nu dă pe afară, te simți bine. Când se umple, încep reacțiile.
Asta explică lucruri care înainte mi se păreau fără logică:
- De ce un aliment îmi pică bine într-o zi și rău în alta (depinde cât de plină era deja găleata).
- De ce o zi proastă rareori are un singur vinovat.
- De ce „mai puțin" ajută în zilele grele — golești găleata, nu o umpli mai tare.
De când gândesc așa, nu mai vânez obsesiv „singurul aliment vinovat". Mă întreb, în schimb: ce pot scoate acum din găleată?
Un truc practic: când o zi e proastă, în loc să mă întreb „ce am greșit", fac un mini-inventar — am dormit? am mâncat ceva nou? sunt stresată? e perioada aceea din lună? De obicei găsesc 2-3 lucruri pe care le pot scoate azi din găleată, și atât e suficient ca să-mi revin mai repede.